Diverse...

Vara trecuta as putea spune ca a fost cea mai frumoasa dintre toate verile, pentru ca am fost extrem de fericita. Mama reusise sa ia bilete de tratament timp de 18 zile in statiunea Techirghiol si pentru ca in sfarsit am sa revad marea dupa atatia ani. Chiar imi doream enorm de mult sa mai vad marea macar o data.... Cu o seara inainte nu prea am putut sa dorm probabil din cauza entuziasmului. In prima zi ne-am cazat intr-un sanatoriu care mi se parea foarte mare. Ajunsesem prea tarziu pentru a incepe procedurile de tratament fiindca plecase doctora, asa ca ne-am dus in camera. Era o camera cu peretii de culoare verde cam micuta, dar pot sa zic ca avea de toate: un frigider, un sifonier, un TV cam micut si el dar merge, oricum eram satura de tot ce era pe la TV, o masa cu doua scaune, doua paturi si o toaleta. Mi se parea perfecta, de mai mult chiar nu aveam nevoie. Eram cam obosita dupa o noapte aproape nedormita si dupa un drum atat de lung dar... nu prea imi vine

Singuratatea... .un sentiment care te chinuie in permanenta si nu gasesti o cale de a scapa de el. Desi esti inconjurat de persoane cu care convietuiesti, tot singur esti deoarece ei nu te inteleg, nu inteleg ceea ce iti doresti, ceea ce te chinuie, nu vor sa priceapa ceea ce simti, observi ca nu le pasa de ceea vrei. Asa ca preferi sa te prefaci ca ti-e bine in fata lor, esti zambitor si incerci sa pari fericit ca oricum nu ai putea schimba cu ceva daca le arati cum esti cu adevarat, pentru ca ei vad doar ceea ce vor sa vada, simti ca te inchizi in tine si ca nu o sa te mai deschizi niciodata, ei nu vor sa inteleaga ca un om e dincolo de aparente, vad doar exteriorul si nu interiorul unui om. Simti ca timpul ti se scurge groaznic de dureros,, ca orice ai face e in zadar sa-ti indeplinesti ceea ce iti doresti pentru ca ei se opun si nu reusesti sa treci peste ei. Ba chiar am observat ca au o placere deosebita, sa te dezamageasca, sa te descurajeze, sa te faca chiar sa te indoies

E o zi calda de primavara, iar eu ca de obicei stau in casa singura si privesc pe fereastra la cerul luminat de soare, la frunzele care au inflorit din nou in copaci , la bobocii care sunt pe cale sa-si deschida petalele. Se naste in mine dorinta de a fi un fluture sa pot zbura din floare in floare, bucurandu-ma de frumusetea naturii. As vrea sa simt mirosul parfumat de ghiocei, de viorele,de branduse si de alte flori de primavara. As vrea sa zbor ca o pasare calatoare, sa fiu libera fara sa depind de nimeni sa calatoresc prin mari si tari. As vrea sa ma bucur de caldura razelor de soare. As vrea sa privesc oamenii plimbandu-se prin parcuri, tinandu-se de mana. As vrea sa aud rasetele copiilor care se alearga si se joaca( in frumusetea naturii). Cand ma gandesc ca din pacate sunt asa de putini oameni care pretuiesc natura si in schimb asa de multi care nu o observa sau isi bat joc de ea.Tot mai multi sunt (atat de )insetati de alte lucruri cum ar fi violenta, perv